Când dinții nu mai pot fi salvați: dantură fixă pe 8 implanturi după boala parodontală
Cu Dr. Andrei Stan și Dr. Ioana Curt.
S-a scris despre clinică în
Ce se discută în episod
Pacientul din acest episod a ajuns la noi cu o afectare parodontală generalizată, o boală parodontală într-un stadiu extrem de avansat, care nu mai permitea salvarea dinților. Mai avea puțini dinți, atât pe maxilar, cât și pe mandibulă. Dinții rămași nu mai erau implantați deloc în os și erau foarte mobili, deci pe ei nu se mai putea face nicio lucrare.
În episod se vede rezultatul, dar mai ales cum s-a ales între variantele care rămân atunci când dinții nu mai pot fi păstrați și cum a fost proiectată lucrarea finală ca să poată fi igienizată ușor acasă. La finalul tratamentului, schimbarea nu a fost doar dentară: pacientul și-a recăpătat încrederea în sine și încrederea de a zâmbi.
În episod se discută despre cinci lucruri.
Cele două opțiuni când dinții nu mai pot fi salvați. La cazul discutat existau două variante: proteze mobile sau dantură fixă pe implanturi. Majoritatea pacienților cu proteză mobilă care ajung la clinică reclamă aceleași probleme: nu pot mânca ce își doresc, iar proteza este inconfortabilă, pentru că acoperă cerul gurii. Mulți reclamă și că proteza cade când vorbesc sau zâmbesc, ceea ce le afectează interacțiunea cu apropiații și viața de zi cu zi. De aceea, standardul nostru pleacă de la premisa că fiecare pacient care ajunge la noi merită o dantură fixă.
De ce contează cât os a mai rămas. La acest pacient ar fi fost foarte greu de făcut chiar și o proteză mobilă. În general, ca o proteză să aibă stabilitate, e nevoie de puțin os pe care să se sprijine, iar el nu mai avea os aproape deloc. Situațiile în care se poate face o proteză mobilă sunt tocmai cele în care încă există os, deci s-ar putea insera implanturi și pacientul ar primi de la început o dantură fixă. Dr. Andrei Stan explică de ce momentul contează: dacă în astfel de cazuri se așteaptă și se pune o proteză mobilă, de cele mai multe ori urmează o pierdere de os atât de mare încât mai târziu nu se mai pot insera implanturi.
Planul de tratament: patru implanturi sus, patru jos. Planul a inclus patru implanturi pe maxilar și patru pe mandibulă. Configurația aceasta a permis o dantură fixă funcțională, cu care pacientul să poată mânca și zâmbi așa cum își dorea.
Din ce se face lucrarea finală și de ce contează. De cele mai multe ori, boala parodontală este favorizată de o igienă necorespunzătoare. De aceea lucrarea finală se proiectează cât se poate de ușor de igienizat acasă, cu obiectivul unei durate de viață a tratamentului cât mai lungi. Standardul nostru este ca lucrarea finală să fie din zirconiu, realizată în laboratorul clinicii, cu o bară de titan acolo unde se impune, pentru rezistență suplimentară. Nu punem gingie de compozit pe lucrare și nu folosim deloc compozit în vecinătatea gingiei.
Dr. Ioana Curt explică de ce: compozitul este un material poros, care favorizează retenția alimentelor și îmbătrânește în timp. Pe compozitul aflat în contact cu gingia se depun alimente foarte ușor, iar rezultatul este o igienă precară. La fel și acrilatul, care devine poros în timp și reține alimentele, ceea ce pe zirconiu nu se întâmplă. În contact cu gingia intră numai materiale compatibile biologic, cum sunt zirconiul și titanul. Dr. Andrei Stan leagă asta de durabilitatea tratamentului pe implanturi: principala cauză de pierdere a implanturilor este o igienă necorespunzătoare. Ea duce la mucozită, adică la inflamarea gingiei din jurul implantului, care progresează apoi spre peri-implantită și duce în final la pierderea implantului și la compromiterea întregului tratament.
Forma lucrării, gândită pentru igiena de acasă. Pe toate lucrările pe implanturi respectăm câteva reguli care țin de igienă, iar forma lucrării este a doua, după materiale. Standardul nostru este ca, în zona în care face contact cu gingia, lucrarea să fie cât se poate de plată. Așa, chiar dacă au intrat alimente acolo, ele se scot ușor acasă prin folosirea unui irigator oral. O lucrare curbată sau cu zone de curbură la gingie este mult mai greu de igienizat sau chiar imposibil. Lucrarea are contact intim cu gingia, dar nu stă peste gingie, pentru că acolo s-ar acumula alimente, iar acumularea lor compromite tratamentul.
Lucrările provizorii au și ele un rol aici. În general, pacientul le poartă aproximativ șase luni, în funcție de caz, iar ele ghidează vindecarea gingiei. Astfel, pe lucrarea finală există un spațiu etanș între lucrare și gingie, iar o lucrare care închide bine pe gingie limitează pătrunderea alimentelor.
Vrei să afli ce se poate face în cazul tău?
Situația discutată în acest episod este dintre cele cu care ajung cei mai mulți pacienți la noi. Dacă seamănă cu a ta, o primă consultație alături de o radiografie 3D (CBCT 3D) îți spune în aceeași zi ce se poate face.
Te contactează o colegă din clinică, nu un call center. Fără obligații.
Întrebări frecvente
Ce se poate face când dinții nu mai pot fi salvați din cauza bolii parodontale?
Când dinții nu mai pot fi salvați din cauza bolii parodontale, la cazul discutat în episod existau două variante: proteze mobile sau dantură fixă pe implanturi. Standardul nostru pleacă de la premisa că fiecare pacient merită o dantură fixă. La acest pacient, planul a inclus patru implanturi pe maxilar și patru pe mandibulă, pentru o dantură fixă cu care să poată mânca și zâmbi.
Ce reclamă pacienții care poartă proteză mobilă?
Majoritatea pacienților cu proteză mobilă care ajung la Full Arch Clinic reclamă aceleași probleme: nu pot mânca ce își doresc, iar proteza este inconfortabilă, pentru că acoperă cerul gurii. Mulți reclamă și că proteza cade când vorbesc sau zâmbesc, ceea ce le afectează interacțiunea cu apropiații și viața de zi cu zi.
De ce contează momentul în care se pun implanturile?
Momentul în care se pun implanturile contează, pentru că situațiile în care se mai poate face o proteză mobilă sunt tocmai cele în care încă există os pentru implanturi. Dacă în astfel de cazuri se așteaptă și se pune o proteză mobilă, de cele mai multe ori urmează o pierdere de os atât de mare încât mai târziu nu se mai pot insera implanturi. La pacientul din episod nu mai era os aproape deloc, iar chiar și o proteză mobilă ar fi fost foarte greu de făcut.
De ce lucrarea finală este din zirconiu, cu bară de titan?
La Full Arch Clinic, lucrarea finală pe implanturi se face din zirconiu, iar acolo unde se impune se folosește și o bară de titan, pentru rezistență suplimentară. Zirconiul nu reține alimentele, cum se întâmplă cu materialele poroase precum compozitul și acrilatul. În contact cu gingia intră numai materiale compatibile biologic, cum sunt zirconiul și titanul.
De ce nu se folosește compozit lângă gingie?
Compozitul nu se folosește lângă gingie, pentru că este un material poros, care favorizează retenția alimentelor și îmbătrânește în timp. Pe compozitul aflat în contact cu gingia se depun ușor alimente, ceea ce îl face mai greu de igienizat, iar rezultatul este o igienă precară. De aceea standardul nostru este să nu punem gingie de compozit pe lucrare și să nu folosim deloc compozit în vecinătatea gingiei.
Cum duce o igienă necorespunzătoare la pierderea implantului?
O igienă necorespunzătoare este principala cauză de pierdere a implanturilor. Ea duce la mucozită, adică la inflamarea gingiei din jurul implantului. Mucozita progresează apoi spre peri-implantită, iar peri-implantita duce în final la pierderea implantului și la compromiterea întregului tratament.
Ce formă trebuie să aibă lucrarea la contactul cu gingia?
La contactul cu gingia, standardul nostru este o lucrare pe implanturi cât se poate de plată, astfel încât, chiar dacă au intrat alimente, acestea să se scoată ușor acasă prin folosirea unui irigator oral. O lucrare curbată sau cu zone de curbură la gingie este mult mai greu de igienizat sau chiar imposibil. Lucrarea are contact intim cu gingia, dar nu stă peste gingie, pentru că acolo s-ar acumula alimente care compromit tratamentul.
Ce rol au lucrările provizorii în vindecarea gingiei?
Lucrările provizorii ghidează vindecarea gingiei, astfel încât pe lucrarea finală să existe un spațiu etanș între lucrare și gingie. O lucrare care închide bine pe gingie limitează din start pătrunderea alimentelor. Lucrările provizorii se poartă aproximativ șase luni, în funcție de caz.
Transcriere verbatim. Am corectat erorile de transcriere automată.
Transcrierea episodului
Dr. Ioana Curt, 00:00: De ce nu recomandăm pacienților protezele mobile?
Dr. Andrei Stan, 00:03: Nu mai permitea salvarea dinților. De cele mai multe ori o să ne ducă la o pierdere de os atât de mare încât nu o să mai putem mai târziu nici să punem nimic.
Dr. Ioana Curt, 00:10: Noi facem lucrarea finală din zirconiu, deci partea de gingie nu o facem din compozit.
Dr. Andrei Stan, 00:16: Principala cauză de pierdere a implanturilor este o igienă care este necorespunzătoare. Nu avem o schimbare doar din punct de vedere dentar, ci avem o schimbare completă a pacientului. Astăzi vreau să vă arăt cazul unui pacient care a ajuns la noi cu o afectare parodontală generalizată, cu o boală parodontală într-un stadiu extrem de avansat, care nu mai permitea salvarea dinților.
Dr. Andrei Stan, 00:47: Sunt doctor Andrei Stan și astăzi împreună cu doctor Ioana Curt o să discutăm acest caz și ceea ce am făcut în cazul lui. Vreau să vedeți abordarea pe care am avut-o pentru rezolvarea cazului, care erau cele două opțiuni pe care pacientul nostru le avea ca și variante de tratament și cum am finalizat acest tratament. Ca să începem cu opțiunile pe care le avea pacientul când a ajuns la noi, o să o rog pe Ioana să ne zică cele două variante pe care pacientul le avea.
Dr. Ioana Curt, 01:17: Din păcate, în momentul în care pacientul a ajuns la noi, el mai avea puțini dinți restanți, atât pe maxilar cât și pe mandibulă. Erau cu afectare parodontală avansată, atât de avansată încât nu aveam cum să-i salvăm. Nu mai aveau deloc implantare în os, erau foarte mobili. Pe dinții lui nu puteam să-i oferim nimic și atunci variantele din punctul meu de vedere sunt două: ori proteze mobile, ori o dantură fixă pe implanturi. De ce nu recomandăm pacienților protezele mobile?
Dr. Andrei Stan, 01:52: Avem extrem de mulți pacienți care ajung la noi cu proteze mobile și știm care sunt problemele pe care le au toți pacienții cu protezele mobile. Poate avem pacienți care ajung să le suporte pentru o perioadă scurtă, dar majoritatea ne reclamă aceleași probleme, că nu pot să mănânce ce-și doresc, le sunt inconfortabile pentru că acoperă cerul gurii.
Dr. Andrei Stan, 02:12: Avem foarte mulți pacienți care reclamă faptul că le cad în momentul în care vorbesc sau în momentul în care zâmbesc și atunci le este afectată interacțiunea cu apropiații, interacțiunea cu prietenii și le e afectată viața de zi cu zi. Deci plecăm de la premisa că fiecare pacient care ajunge la noi merită o dantură fixă.
Dr. Ioana Curt, 02:35: Da. La pacientul pe care îl prezentăm acum ar fi fost foarte greu să facem niște proteze pentru că el nu mai avea os aproape deloc, ori o proteză cât de cât să aibă o stabilitate, e nevoie să mai avem puțin os pe care proteza să se sprijine. La el nu mai era.
Dr. Andrei Stan, 02:57: Variantele ideale în care se poate face o proteză mobilă sunt variantele în care încă avem os și am putea să punem implanturi și să-i oferim pacientului de la început o dantură fixă.
Dr. Ioana Curt, 03:07: Da.
Dr. Andrei Stan, 03:08: Pentru că dacă în acele cazuri așteptăm mai mult și punem o proteză mobilă, de cele mai multe ori o să ne ducă la o pierdere de os atât de mare încât nu o să mai putem mai târziu nici să punem implanturi.
Dr. Ioana Curt, 03:18: Da.
Dr. Andrei Stan, 03:19: De aceea fiecare caz pe care îl începem, îl plecăm de la premisa că vrem să-i oferim pacientului o dantură fixă. Și asta am făcut și în cazul lui. Planul de tratament a inclus patru implanturi pe partea de sus și patru implanturi pentru partea de jos. Această configurație ne permitea să-i oferim pacientului o dantură fixă, o dantură funcțională cu care să poată să mănânce și să zâmbească așa cum își dorea. Acum haideți să vedem și cum ajungem la o afectare parodontală atât de gravă.
Dr. Andrei Stan, 03:51: De cele mai multe ori, această boală parodontală este favorizată de o igienă necorespunzătoare. Și atunci vrem să-i oferim pacientului o lucrare finală, o lucrare definitivă, cât se poate de ușor igienizabilă, care să îi permită o igienă facilă acasă și să ne ducă la o durată de viață a tratamentului cât mai lungă. Aici vreau să le zicem pacienților ce materiale folosim pentru lucrările acestea complete pe implanturi.
Dr. Ioana Curt, 04:25: Din punctul meu de vedere, sunt doi factori care ne ajută în obținerea rezultatului final și în a avea o lucrare pe care pacientul să o poată igieniza ușor, și anume faptul că timp de șase luni, un an, în funcție de caz, pacientul stă cu niște lucrări provizorii, lucrări cu care noi ne dorim să ghidăm vindecarea gingiei, ca pe lucrările finale să avem un spațiu etanș între lucrare și gingie, unde din start, în momentul în care ai un spațiu etanș și lucrarea închide bine pe gingie, limitezi pătrunderea alimentelor în spațiul respectiv. Asta una.
Dr. Ioana Curt, 05:06: Și încă un lucru foarte important pe lucrările finale pe care le facem noi sunt materialele pe care le folosim. Noi facem lucrarea finală din zirconiu, unde se impune folosim și o bară de titan pentru a oferi rezistență suplimentară lucrării, dar nu punem pe lucrare gingie, deci partea de gingie nu o facem din compozit. Compozitul este un material poros, un material care favorizează retenția alimentelor și care în timp îmbătrânește.
Dr. Ioana Curt, 05:43: Asta în ce rezultă? În o igienă precară a pacientului. Pentru că pe partea aia de compozit, care e chiar în contact cu gingia pacientului, se vor depune alimente care vor fi mai greu de igienizat și atunci noi nu folosim deloc compozit în vecinătatea gingiei.
Dr. Andrei Stan, 06:05: Ne dorim în contact cu gingia materiale care sunt compatibile biologic.
Dr. Ioana Curt, 06:11: Da, cum ar fi zirconiu, titanul. Deci nu compozit.
Dr. Andrei Stan, 06:15: Nu compozit, nu acrilat. Se mai poate folosi pentru tipul ăsta de lucrări.
Dr. Ioana Curt, 06:21: Dar sunt retentive. Ele sunt poroase, devin poroase în timp și retenționează alimentele, ceea ce pe zirconiu nu se întâmplă.
Dr. Andrei Stan, 06:29: Și asta este extrem de important pentru că principala cauză de pierdere a implanturilor este o igienă care este necorespunzătoare, care ne va duce la o mucozită, la inflamarea gingiei din jurul implantului, care progresează mai apoi spre periimplantită și duce într-un final la pierderea implantului și la compromiterea întregului tratament. Avem nevoie de materiale care să ne permită o igienă cât se poate de facilă.
Dr. Ioana Curt, 06:57: Noi am ajuns să respectăm anumite lucruri pe toate lucrările pe care le facem pe implanturi. Din punct de vedere al igienei, ce crezi tu că e foarte important în momentul în care facem planificarea unei lucrări?
Dr. Andrei Stan, 07:13: Așa cum am discutat mai devreme, avem partea de materiale pe care le folosim și al doilea factor care ne favorizează foarte mult igiena este forma pe care o va avea lucrarea în porțiunea în care face contactul cu gingia. În zona în care lucrarea noastră face contact cu gingia, vrem o lucrare care să fie cât se poate de plată. O lucrare care, și dacă au intrat acolo alimente, favorizează scoaterea lor și igiena acasă.
Dr. Ioana Curt, 07:42: Comparativ cu dacă am face lucrările curbate sau să aibă zone de curbură la gingie, care sunt mult mai greu de igienizat.
Dr. Andrei Stan, 07:51: Avem nevoie de niște lucrări care să fie cât se poate de ușor igienizabile acasă. Tu ai zis mai devreme că avem nevoie de o lucrare care să închidă pe gingie. Avem nevoie de o lucrare care să fie în contact intim cu gingia, așa vrem să închidă, dar nu vrem lucrarea noastră să fie peste gingie, ca să favorizeze acumularea de alimente acolo, care automat compromite tratamentul.
Dr. Ioana Curt, 08:18: Da.
Dr. Andrei Stan, 08:19: Revenind la pacientul nostru, și în cazul lui putem să vedem o schimbare extrem de mare între situația cu care a venit și situația pe care o avem la finalizarea tratamentului. Nu avem o schimbare doar din punct de vedere dentar, ci avem o schimbare completă a pacientului, acesta recăpătându-și încrederea în sine, încrederea de a zâmbi și încrederea de a-și continua viața așa cum o făcea cândva.
Dr. Andrei Stan, 08:41: Dacă ai și tu probleme similare cu cazul pe care tocmai l-am discutat și vrei să le rezolvi, te așteptăm la o consultație.
Scris și verificat medical de Dr. Andrei Stan, medic coordonator Full Arch Clinic, cu competențe în implantologie orală.
Ultima revizuire medicală: 23 septembrie 2026.